duminică, 30 octombrie 2011

Another day has gone

Au ascultat muzica lor preferata, au dansat pana dimineata, au mancat pizza si prajituri, au ras cu pofta, totul a fost de vis. Dar sunetul bateriei descarcate a trezit-o. A revenit la realitate... Si a durut. S-a ridicat din pat si s-a privit in oglinda... Era ea, cea dintotdeauna, o fetita naiva cu cearcane adanci si chip indurerat. Din nou visase cu ochii deschisi...

-Sufletul doare?!
-Da, sufletul doare... Dar nu e o durere obisnuita. E o senzatie pe care nu o poti descrie. Poti doar sa o simti uneori... Sau, mai bine zis, deseori.
-Acum am si eu aceasta senzatie... Nu-mi place! Nu exista niciun medicament?
-Dar oare cui ii place? Singurul medicament e timpul. O sa-ti treaca, ai rabdare. Acum du-te si aranjeaza-te, pune-ti masca vesela, masca ta din fiecare zi. Trebuie sa pleci. Doar nu vrei ca cineva sa observe adevarata ta stare. Grabeste-te!

E minunat sa vezi cum feţe deprimate si fara speranta au acum cel mai larg zambet. Sunt fericite, sunt dovada ca exista minuni... E pacat, insa, sa vezi cum feţe care odata radiau de fericire, sunt acum posomorate, indoliate, indurerate si complet rupte de realitate. Sunt triste, sunt dovada ca exista tragedii.

Maine este prima zi din restul vietii mele. Astazi, insa, am avut o zi linistita, o zi cum nu am mai avut de ceva vreme. Din pacate, nu a fost si o zi fericita. Starea mea de spirit a fost jalnica.

Punct.

De ce nu am mai scris

A trecut mai mult de 1 an de cand nu am mai postat ceva. De ce ? Nici eu nu stiu exact. Lipsa timpului, apoi lipsa inspiratiei si in special, lenea.

Multi m-au rugat sa reincep sa scriu.O sa incerc sa postez ceva macar o data pe saptamana.


Am nevoie de timp, dar, daca l-as avea, sunt sigura ca viata mea ar deveni monotona. Prefer sa raman vesnic ocupata, facand ceva folositor, decat sa pierd vremea aiurea, visand la o viata ca-n povesti.

S-au intamplat multe de cand nu am mai scris... Sunt multe de povestit, dar vor ramane la stadiul de amintiri. Simple amintiri... Ce ne-am face fara ele?

Acum am o stare "naspa"... Ma simt dezamagita, dezorientata, singura, usor de ranit, greu de vindecat...
Simt nevoia sa ma descarc, asa ca o sa incep sa-mi "tastez" toate gandurile.


Sper sa-mi treaca.
Trebuie sa-mi treaca!

duminică, 12 septembrie 2010

Succes in noul an scolar!



Se pare ca maine incepe scoala... Atat pentru cei mici, cat si pentru cei mari, scoala inseamna un mod de a evolua, un standard de viata. Pentru unii anul acesta este inceputul unei noi etape. Cred ca sunt foarte nerabdatori ! Este un lucru bun. Pentru altii, din pacate, acest an reprezinta sfarsitul unui capitol al vietii. Probabil sunt melancolici, visatori, nostalgici... Oricum ar fi, toti sunt increzatori si spera la ceva mai bun!
Va urez succes tuturor!
Sa ne auzim cu bine!

vineri, 3 septembrie 2010

Clasa a IX-a




Ehee... Anul trecut pe vremea asta eram agitata si intrebam in stanga si-n dreapta ce se intampla in clasa a IX-a! Nu vreau sa treaca si altii prin ce am trecut eu, asa ca o sa va povestesc! In primul rand va recomand sa fiti linistiti si sa nu va stresati ( ca faceti riduri ). Daca cunoasteti pe cineva din liceul respectiv, ar fi bine sa vorbiti cu acesta ca sa mergeti impreuna macar cateva zile. Daca nu, asta este! Nu-i o problema. Eu de exemplu am mers cu cateva fete de la o alta scoala din care nu o cunosteam decat pe Alexandra. Am facut cunostinta si cu celelalte, dar parca tot ma simteam in plus ( mintea mea bolnava! ). Dupa ce am stat 2 ore sa ne vorbeasca directorul, am intrat in sala de clasa; etajul 2 ( tin minte ca atunci cand urcam imi tot spuneam ca nu-mi place deloc felul in care este aranjat liceul ). Am ajuns in clasa si atunci am vazut : mai mult de jumatate erau baieti ( sau ,cel putin, asa mi se parea ). M-am asezat intr-una din ultimele banci ( pentru ca acolo e cel mai bine in liceu, in special in spatele unuia ca Brosky :D ). A venit diriginta, a vorbit 5 minute si ne-s spus: " Ne vedem maine!". In concluzie, prima zi e "naspa". In urmatoarele zile am cunoscut profesorii, am inceput sa-mi cunosc si colegii, dar ii incurcam mereu. Imi amintesc ca veneau cei mai mari la noi in clasa si se uitau la noi ca la extraterestrii. Nimeni din clasa nu a avut divergente cu ei, doar cateva pixuri furate ( eu il tineam mereu cu mine... am facut asta tot anul ;)) ). In rest, nimic interesant... Un an super! ( vreau iar in clasa a 9-a! ). Ar trebui sa nu sa va speriati, este doar "ceva nou", dar amuzant, de care va veti aminti toata viata!
Mai jos aveti o fotografie cu bobocii clasei a IX-a B ( cu mici lipsuri ).

Succes!

Nu am, nu vreau, nu pot... Pa!

Este septembrie... Deja a inceput sa fie frig, deja imi este lene ( probabil si voua ), deja vreau sa dorm ca si cand as fi la scoala. Nu am facut nimic toata vacanta ( nu am scris/invatat/citit, cu toate ca trebuia ). Ma gandesc cu groaza la inceperea scolii, cu toate ca ar trebui sa ma bucur. A trecut asa repede anul asta; sper ca asa vor trece si urmatorii 3! Parca ieri aveam banchetul de clasa a8-a, parca ieri aveam Balul Bobocilor... Iata-ma astazi, cu aproximativ o saptamana inainte de inceputul clasei a 10-a, fara pofta de viata, fara energie, tacuta ( nu-mi sta in fire! ), intr-un cuvant: posomorata! De 3 zile nu fac nimic altceva decat sa dorm, sa mananc, sa ma uit la filme si sa lenevesc in pat. Poate vremea a fost de vina sau poate este astenia de toamna... Nici eu nu stiu! Dar vreau sa se termine!

miercuri, 18 august 2010

De ce iubim femeile...




Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig. Pentru ca au fundul mare si grasut. Pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor. Pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.





De Mircea Cartarescu

Test de inteligenta


Stati si voi pe ganduri, cum am stat si eu! Spuneti-mi un substantiv din limba romana, care la plural nu are "i" sau "e".



By Iubi